Ascult Romica Puceanu si ma duc gandurile la noptile petecute la Sb in icafe-uri . Erau serile in care , ajungand in fata tastaturii , stiai ca ai sa uiti de toate , ca pana a doua zi de dimineata vei avea un spatiu in care nici constiinta , nici profesorii , nici familia , nu iti vor mai spune cine esti si ce esti dator sa faci . Teribila ispita . Sunt curios unde ar fi incadrat-o Parintii.Presupun ca la akedie , dar nu sunt absolut sigur .
Cred ca am intalnit in Underground un gand la lui Danion in care acesta face mentiune la notiunea de anatem si la modul in care Biserica o mai poate folosi sau nu .Si imi aduc aminte ca aceasta discutie am purtat-o in “vizuini” si acest lucru ma face sa zambesc . Astazi am descarcat filmele Jesus Christ , Ostrovul , Ciprian si Iustina. Dar pt mine , in continuare , netul ramane ispita mare . Dovada si orele la care scriu.
Trebuie sa asculti “Saraiman” ca sa simti viata .
Groapa isi inalta ochii spre cer . Crescusera copii . In ciuda nemancarii , in hainelor rupte , in ciuda palmelor ,in ciuda mizeriei negre asezate jur-imprejurul calcailor si gurii , in ciuda mortii.Era parca un pariu , nu intre mizerie si curatenie – aici , in Groapa , notiunea de curatenie , are cele mai abstracte forme si sensuri , dar intre tanar si batran.Batranii nu mai aveau putere , sau minte , sau har sa priveasca cerul . Pe zi ce trece erau din ce in ce ma garbovi , pamantul chemandu-i cu bratele larg deschise . Pariul era intre a fi tanar sau batran , intre a putea visa sau nu , chit ca visul acesta nu avea forme concrete – nici unul nu stia din ce isi va castiga o paine sau ce sens are scoala pe care o fac , dar cu toate astea se bateau , se indragosteau , se injurau , iar se indragosteau .Mai mureau.Groapa stia sa ii astepte.Era singura prezenta statornica . Toti ii cunosteau – dupa ochii indrazneti , care nu mai cereau mila -stiau , de la varsta lor , ca daca vrei ceva , trebuie sa iei sau sa platesti , intr-un fel sau altul . Dupa indrazneala – “cumintenia” era cuvant evitat si de bucurie si de tristete – prima fata pe care au avut-o le-a confirmat asta .Erau singurii care sfidau.Ei erau cei care luau / spuneau /cereau.Ceilalti erau dupa fustele mamicilor , iar cand ii vedeau , fugeau repede in curte , ascunzand felia de paine uda unsa cu zahar. Singura , Groapa ii iubea si ii astepta.
Pana cand va ramane si ea singura.
